Caiet de rețete Nicoleta Șerban (I)

Inițial, mama m-a refuzat când am rugat-o să îmi dea caietele cu rețete să le fotografiez. Într-un final a cedat, cu condiția să nu pierd nicio foaie și să le pun la loc fără să le amestec. În timp ce căram fundalul (blatul de la fosta masă din bucătărie) spre un loc luminos din casă, m-am gândit că va fi foarte plictisitor să trec printre paginile gălbejite.

N-a fost, și acum că mă gândesc la asta, cred că nu a vrut să mi le dea deoarece foile alea nu conțin numai rețete.
Între foile alea și mama există o relație intimă. Ele devin un soi de jurnal, invizibil pentru noi restul, dar pe care doar ea îl poate descifra, cu informații despre oameni și momente dintr-o istorie proprie pe care nu le vom afla niciodată.

Mama, Nicoleta Șerban (n. 1962), a lucrat într-o fostă întreprindere (fabrică de armanment) de la vârsta 18 ani.
În 2005 s-a închis mare parte din fabrică, din 25000 de muncitori rămânând astăzi în jur 1000.

„Când veneam acasă aveam și alte treburi, animale, copii la școală.”

Majoritatea rețetelor au fost adunate de la serviciu, „vorbeam, fiecare aducea prăjituri de ziua lui și se împărțeau rețete”. „Sau de la câte o vecină, tanti Jeni săraca era foarte „prăjiturească”, la nunta lui Eugen ea a făcut toate prăjiturile. N-aveai de unde să cumperi ouă atunci. A stâns ouă și le-a ținut în zeamă de var până și-a făcut numărul care-i trebuia. Nu erau ca acum frigidere și… cine avea frigidere era…”

„Până să mă mărit eu nu făceam mâncare că nu aveam cum, stăteam la cămin și mâncam la cantină toți. Sâmbăta și duminica dacă veneam acasă mă punea mama să fac mâncare? Pâi nu mă punea. Și a trebuit să învăț să fac mâncare după ce m-am măritat. N-aveam găini, eram și noi la început, găseam „tacâmuri”, deci ce erau? aripi, gâtlejuri, și făceam ciorbă. Și nu era prea gustoasă, îți dai seama. Și tac-tu zicea că lui îi place, dacă e făcută de mine îi place și d-aia (râd amândoi).Trebuia să luam și la noi, eu aveam cantină la serviciu, dar era la 15 minute, mai lucram și-n 2 schimburi, n-aveam timp să mă duc până acolo, să mă întorc. Era juma de oră, dus întors, până mai și mâncai…”

„Nu-mi place să fac sofiticănii, fac mâncare că trebuie să fac. Nu am numai bucătărie în cap.”

– de Beatrice Șerban

RAȚĂ CU PORTOCALE
Se blanșează rața în apă puțină, [ilizibil]. Se spală rața cu vin roșu. Se frige în cuptor. Se scoate de pe tavă și în sosul rămas se storc 2 portocale și ½ lămâie. Se amestecă cu următorul sos: 3 linguri...
Descoperă
CIORBĂ A LA GREC
Bucăți de carne ceapă  morcov țelină ardei gras (zarzavatul se călește) Orez La urmă se drege cu gălbenuș de ou și smântână + zeamă varză, leuștean. 
Descoperă
BORȘ
Se pun la înăcrit mălai și tărâțe într-o cratiță la loc călduț , cam luni, iar joi se adaugă apă călduță într-un borcan peste maia și frunze leuștean. 
Descoperă
COLIVĂ
Arpacașul să fie alb. Se spală în multe ape și se pune la fiert în apă fiartă, să depășească apa cu 2 degete.  Când e aproape fiert pui sare, zahăr, o lămâie răzuită, îl deșerți în lighean, pui deasupra puțin...
Descoperă
CIORBĂ DE „BUREȚI”
Măruntaiele fierte și tocate la mașină si cu cuțitul, se pun în zeama în care au fiert după ce s-a limpezit cu ceapă, piper cimbru, puțin orez, verdeață.
Descoperă
CIORBĂ DE BURTĂ
Se pune burta cu apă rece de seara până dimineața. Se curăță, se pune la fiert cu ciolan în apa mai puțină. După ce a fiert se taie fâșii, se pune zarzavat întreg care se scoate, apoi puțin orez, ouă...
Descoperă
VARZĂ ROȘIE ÎN OȚET
Se toacă, se freacă cu sare, se așează în borcane.  Oțetul combinat cu 2 părți apă se toarnă după ce s-a răcit.  Deasupra se pune ulei. 
Descoperă
CIUPERCI MARINATE
Se curăță, se spală, se fierb în apă clocotită în care se pune o lingură zeamă de lămâie. După câteva minute se scot și se pun în strecurătoare. Oțetul: la 1 l apă 300 ml oțet, dafin 1-2 foi, piper....
Descoperă