Acest caiet de rețete este de fapt caietul imaginației copilăriei mele. Echivalentul unei cărți magice pe care e suficient să o deschizi și apoi tot arsenalul de ingrediente se pornește întru auto-amestecare, cam cum vezi prin desene animate. Și acum este suficient să citesc titlul rețetelor și le văd, dar le și simt mirosul, aproape proustian.
În realitate, acesta era carnetul în care mama aduna rețete pe placul ei din te miri ce surse, pe care apoi le adapta și le învârtea până ieșeau pe gustul nostru, ca apoi să fie înfulecate cu poftă de invitații la toate petrecerile din sufragerie. Sigur, fiecare copil are nostalgia prăjiturilor din copilărie și își amintește că erau cele mai bune și mai lăudate, dar acestea chiar erau. Pentru că pe lângă rețete, ai nevoie și de putin “kraft”. Și asta e ceva ce am moștenit și duc mai departe, chiar dacă construind un alt tip de colecție de rețete.
– de Andrada Sas