Despre soacra mea, Anica Cantemir, au rămas pe buzele tuturor doar vorbe frumoase. Că era o mamă implicată e lesne de ghicit. Se vede din felul în care cei doi băieți ai săi își amintesc de ea. Că era o soție bună și răbdătoare se înțelege din lacrimile soțului care încă se gândește și vorbește zilnic despre ea. Că a fost o femeie determinată și puternică se poate afla din povestirile tuturor celor care au intalnit-o.
Din pacate, ea a plecat dintre noi în urmă cu câțiva ani și, deși am avut puțin timp să o cunosc, știu sigur că facea cel mai bun pandișpan din lume. Amintirile despre ea sunt dulci și calde.. În timp, a adunat cu sârguință zeci de rețete într-un caiet pe care soțul meu l-a recuperat partial și l-a păstrat cu emoție.
Sunt convinsă că si ea s-ar bucura să împărtășească rețetele si ca sufletul ei, acolo unde se afla, va fi mai plin cu fiecare data cand cineva va prepara ceva din caiet.
– de Irina Cantemir